Trezirea la viata

Azi e deja 3 aprilie...nu am mai scris pe blog de nici nu mai shtiu cand, nu shtiu de ce dar parca nu am mai avut nici un chef de viatza in ultimul timp...se pare ca azi ma simt mai inspirata decat in ultimele patru luni, probabil e de vina betia de aseara data la Deea ( una dintre cele 3 oligofrene ale mele, adica best friende:D)...se presupunea k e un maraton de filme si asa a km si fost, pana dimineata cand s-au ivit niste mici altercatii ( care nu erau din cauza bauturii:)) ), oricum or ce ar fii fost mi-a readus inspiratia, sau cel putin cheful de scris pe linia de plutire...mi s-au intamplat mult prea multe chestii ciudate in ultimul timp...oameni de care nu am mai auzit de luni de zile dau semne de viata, toata lumea parca acum ma cauta sau cel putin imi lasa impresia asta, e o senzatie foarte ciudata, tinand cont ca pana acum nu am prea fost cautata, adica in afara de cele 3 "oligofrene" n-am prea iesit cu nimeni, dar acum parca toata lumea simte nevoia disperata sa ma vada, ma sufoca gandul asta, ma panicheaza si de obicei ma face sa imi pierd concentrarea de la orice activitate as face...paradoxal asa zisii prieteni revin pe unda de plutire a vietii mele exact cand imi e bine si am nevoie de liniste, dar de ce ma mira oare, nu asa se intampla mereu?...insa ceea ce mi se pare si mai ciudat de atat e ca nu imi prea pasa, am o oarecare stare de euforie, nu stiu exact cum sa numesc sentimentele si trairile pe care le am acum...poate indiferenta amestecata cu euforie?, orice ar fii imi place...ma face sa ma simt libera si sigura pe mine...e o senzatie foarte tare, v-o recomand;), imi da energie pentru a reusi sa imi indeplinesc toate planurile pe care le aveam de mult in minte, dar pentru o perioada au stat inchise intr-o cutie cu un lacat gigantic...oricum cred ca o sa inchei aici articolul de asta seara, probabil ca de acum incolo or sa urmeze multe altele:)...